După finalizarea studiilor în Educație specială la CUNY, New York, s-a întors în Italia, unde a finalizat programul BACB, primind acreditarea BCBA în 2010. La această dată, ține cursuri pentru BCBA şi BcaBA în Italia, Croația şi Letonia şi coordoneaza studenții. Este vice-președintele SIACSA (Asociația pentru analiză aplicată şi experimentală din Italia), dar în principal lucreaza ca supervizor ABA într-un Centru de copii şi adulți cu autism şi alte tulburări, în Florența, Italia, fiind co-fondatorul acestui Centru.
Sumar temă Conferința Internațională ABA 2018:
Comunicarea funcțională prin intermediul tabletelor cu dispozitive de generare a vorbirii pentru adolescenții cu autism: puncte forte şi limite
Se estimează că 25 până la 61% dintre persoanele cu autism nu reușesc să îşi dezvolte comunicarea funcțională (Weitz et al. 1997). Sistemele de comunicare augmentative şi alternative (CAA), cum ar fi modificarea imaginilor (MI) şi dispozitivele de generare a vorbirii (DGV) s-au dovedit a fi eficiente în învățarea modului în care persoanele cu autism pot dobândi un repertoriu comunicativ (ex. cerere) (Goldstein 2002; Rispoli et al. 2010; Lancioni et al. 2007; Mirenda 2003). S-a sugerat că spre deosebire de sistemele CAA, care nu includ generarea vorbirii, DGV poate asigura avantaje speciale pentru dezvoltarea discursului verbal (Blischak et al., 2003; Kasari et al., 2014; Schlosser & Wendt, 2008). Obiectivul acestui studiu a fost cercetarea unei posibile relații intre introducerea unui Ipad cu DGV şi numărul de cerințe noi şi diferite emise de doi adolescenți cu autism şi cu abilităţi de verbalizare, dar cu un nivel scăzut de articulare. În plus, s-au cercetat efectele introducerii unui DGV asupra abilității lor de a exprima cerințe, prin vorbire.
[…] de generare a vorbirii pentru adolescenții cu autism: puncte forte şi limite” – Lorenzo Todone, lector și consultant BCBA şi BcaBA în Italia, Croația şi […]